Mereu am fost cu ochii după obiective. Sau, altfel spus, mereu setarea și atingerea obiectivelor au reprezentat o prioritate pentru mine.

Am făcut asta pentru că am considerat mereu că astfel mă dezvolt mai bine, mai repede și mai mult. Am considerat că a-mi seta obiective și a avea capacitatea de a le atinge mă va face să fiu parte dintr-un grup de oameni „cool”. Iar asta mi-a oferit mai multă încredere în mine.

În plus, datorită obiectivelor pe care mi le-am setat, am ajuns să am parte de povești pe care să le împărtășesc oamenilor.

Ce obiective am atins?

Ei bine, am vorbit în fața oamenilor la evenimente precum TEDx YOUTH și Bookland Evolution. Am alergat și încă alerg extraordinar de mult (cel mai mult un ultramaraton de 64 de km pe Transfăgărășan în 11 ore). Am reușit să câștig bani fără să am un job de la 9 la 5.

Însă, mai important de atât, mi-am trăit viața așa cum am vrut – și cred că ăsta-i cel mai puternic obiectiv atins până acum.

Recent, am început să văd obiectivele la nivel de provocări. Provocări în care, timp de o lună, am anumite lucruri de făcut.

Anul trecut am avut 3 luni în care am alergat de 4 ori în fiecare săptămână și o altă lună în care am făcut 200 km cu ajutorul alergărilor progresive. Anul acesta, în ianuarie am trecut deja prin dușuri reci, iar acum alerg iar ca un nebun, încercând să fac 340 km.

Urmează să citesc, să scriu, să abordez străini, să biciclesc și multe alte activități.

Însă am observat, de-a lungul călătoriei mele că în setarea și atingerea obiectivelor am parte de două energii. Iar ele îmi influențează performanțele extraordinar de mult.

Energia mentală vs energia fizică

Ce este energia fizică?

Ei bine, dacă te lovești la picior, simți durere în zona în care te-ai lovit.

Acea zonă în care simți durerea emană energie pe care creierul o procesează ca fiind negativă.

Când vine vorba de energia fizică, aceasta este în mare parte negativă. Dacă dai noroc cu cineva, nu o să simți cum palma îți ia foc. Singurele situații în care energia fizică este pozitivă este atunci când ne îndrăgostim și simțim cum pieptul ne ia foc sau cum avem un gol îl stomac.

Ce este energia mentală?

Ei bine, dacă ai parte de o înghețată și o mai și mănânci, încep să apară tot felul de gânduri precum „mamă ce bună e înghețata asta”. Atunci ai parte de energie mentală pozitivă.

În schimb, dacă te lovești la picior, vei prelua energia negativă fizică și o vei transforma în energie negativă mentală. Te vei gândi la respectiva durere și vei folosi gânduri (sau cuvinte) pentru a o exprima.

Ce legătură au cele două tipuri de energii cu atingerea obiectivelor?

Am observat că atunci când sunt în pragul de mai face încă un pas către atingerea obiectivului, performanța îmi este influențată de cele două energii.

Dacă simt durere în corp, performanțele îmi vor fi minimizate. De exemplu, voi alerga mai încet sau mai puțin.

Dacă încep să mă gândesc la cât de rău mă doare, voi alerga și mai încet sau mult mai puțin. Mai mult de atât, voi încerca să trișez. Și chiar dacă e imposibil să alerg 10 km în 5 km, eu tot mă gândesc la a trișa. Pur și simplu pentru că energia de care am parte mă ține pe loc.

În schimb, ar trebui să înlocuiesc energiile negative cu unele pozitive.

Și încep cu energia mentală, pentru că durerea nu are cum să dispară mai repede ca gândul.

Durerea generează gândul, iar pentru a înlocui durerea, trebuie înlocuit gândul.

Dacă încep să gândesc pozitiv și să-mi mut atenția pe lucruri care mă energizează, nu fac nimic mai mult decât să-mi umplu creierul de dopamină. Și astfel, energia negativă fizică (durerea) dispare sau nu mai este sesizabilă.