Cred că nu-i doar o simpla dorință de a avea noroc, ci se duce mult către o obsesie.

Încă mai tresare, din când în când, câte un concurs lipsit de sens cu o pagină de Facebook în care trebuie să dai share la pagină pentru a câștiga cine știe ce telefon.

Și văd cum zeci de mii de oameni se îngrămădesc ca „muștele la …” în speranța că vor câștiga amărâtul ăla de telefon. Ce-i drept, nu trebuie să depună prea mult efort și asta-i face să se simtă și mai bine.

„Dai un share la pagina noastră și, peste vreo 3 săptămâni, anunțăm câștigătorul.” Iar dacă organizatorul are bunul simț, va da telefonul într-un mod aleatoriu. Dacă bunul simț nu există, îl va da unei persoane apropiate care a participat în mod corect la concurs, sau va dispărea definitiv fără să mai ofere ceva.

Dorința de a avea noroc e puternică

Și e strâns legată de zona de confort.

Trăim cu senzația că într-o zi vom câștiga la loto, vom deveni directori într-o companie mare, sau că vom avea cine știe ce împărăție pe marginea unui lac. Iar senzația asta este hrănită de ideea de noroc.

În schimb, dacă ar trebui să obținem toate acele lucruri prin muncă, nu că ne-ar displăcea, însă ne-ar fi incapabil să vedem cum putem face asta.

Una din capcanele dorințelor stă în faptul că vedem doar două elemente din cele trei ale poveștii, și anume introducerea și încheierea.

Vedem doar locul în care ne aflăm acum și vedem și locul în care ne dorim să ajungem. Și le avem atât de clar în minte încât suntem siguri că așa va fi.

În schimb, când vine vorba de cuprins și de întreaga călătorie pe care ar trebui s-o parcurgem, nu mai vedem nimic. Nimic în mintea noastră nu mai este clar atunci, așa că ne speriem.

Lipsa controlului te face să vrei să ai noroc

Cu cât știi mai puține lucruri, cu atât te bazezi mai mult pe un miracol. Și e un cerc vicios, pentru că dacă te bazezi pe un miracol, asta înseamnă că nu vei depune efortul de a învăța mai multe și de a trece de limita de informații pe care o ai în momentul de față.

Iar norocul ăla la care tu te gândești, e un miracol. Pentru că a fi o persoană dintr-un milion e un miracol. A câștiga la loto e un miracol. Un miracol stupid care te va face să crezi că meriți niște lucruri și că tu ești special pe lumea asta.

Și din cauza miracolului ăstuia stupid, ajungi să trăiești într-o bulă în care doar cheltuiești bani, fără să-i investești, fără să te educi din punctul ăsta de vedere. Sau din oricare altul.

Cu cât te duci mai mult către noroc, cu atât vei dobândi mai puține

De fiecare dată când participi la un concurs nu faci nimic altceva decât să visezi și să speri că ceva anormal se va întâmpla. Pentru că în mintea ta e nevoie de bani pentru a fi fericit sau pentru a avea o afacere, e nevoie de telefonul ăla șmecher pentru a fi sociabil, și e nevoie de o vacanță cine știe pe unde pentru a te relaxa.

Și cu cât investești mai mult efort pentru a încerca să ai noroc, cu atât investești mai puțin efort în propria ta educație.

Desigur, te îndrepți către noroc pentru că e cea mai ușoară cale de scăpare și ai impresia că vei avea parte de un rezultat imediat. Însă, ia gândește-te, când ai câștigat ultima dată?

În schimb, dacă ai alege să treci peste norocul ăla pe care îl cunoști acum, să investești în tine și în lucrurile pe care ți le dorești, vei ajunge să cunoști un alt fel de noroc.

Norocul provenit din muncă

Acel tip de noroc care are la bază efortul depus prin transpirație, în urma căruia tu muncești pentru a atinge niște obiective și pentru a obține niște lucruri. Acel tip de noroc este un rezultat, rezultatul muncii tale.

Cu cât depui mai mult efort într-o anumită direcție, cu atât vei avea parte de mai multe oportunități, parteneriate și „miracole” în domeniul tău de activitate. Pentru că, până la urmă, a avea noroc înseamnă a avea parte de diverse lucruri în viața ta.

Însă, norocul după care fugi în acest moment este unul asupra căruia nu poți avea control, oricât de mare ar fi senzația de control pe care o ai în momentul de față.