Published On: 21/01/20144.3 min read

Cei care sunt îndeajuns de nebuni să creadă că pot schimba lumea, de obicei, sunt cei care pot

Provocarea Motivațională Ziua 21. Acest citat mă duce cu gândul la ideea de perseverență, însă nu doar atât. Într-adevăr, contează să fim perseverenți, contează să muncim cât mai mult zi de zi, pentru a ajunge acolo unde ne dorim. Însă, pentru a putea ieși din toată această umbră este nevoie să fii și puțin nebun, este nevoie să oferim planului nostru, proiectului nostru, acea doză de nebunie care să-l facă să iasă din anonimat.

Este nevoie ca noi să știm să presărăm cu ingredientele necesare, pentru ca ideea respectivă să nu fie la fel ca ideile celorlalți, ci să se diferențieze prin ceva. Gândește-te la cea mai bună idee pe care o ai, iar apoi fă o analiză amănunțită în legătură cu alte idei care sunt asemănătoare cu cea pe care tu le ai. Crezi că a ta, atunci când o s-o expui, o să prindă imediat la public, o să creeze o schimbare, o să creeze o tendință? Cam asta văd eu prin acea idee nebunească – o idee care atunci când a apărut pe piață, începe imediat să facă „ravagii”.

Totodată, această modalitate de gândire se numește gândire la nivel critic prin care se analizează și calculează cum datele și argumentele sunt dovedite și, de asemenea, cum concluziile sunt atinse. De asemenea, prin această modalitate de gândire la nivel critic ajungem să reflectăm asupra acestui întreg proces de gândire (prin intermediul întrebărilor și testelor – precum o introspecție).

O gândire bună la nivel critic ar trebui să surprindă următoarele caracteristici: claritate, acuratețe, precizie, consistență, relevanță, profunzime, o bună motivație și onestitate.

Și dacă tot am început să exprim câteva idei despre această modalitate de gândire, haide-ți să vedem ce presupune o astfel de gândire.

1. Mereu începe cu o abordare corectă

Motiv: gândirea este bazată pe logică, ci nu pe sentimente.

Auto-conștientizarea: ipoteze, prejudecăți și perspective din punctul de vedere al afirmației „suntem atenți atât la noi cât și la ceilalți”.

Integritate: Ne pasă să întreprindem o muncă intelectuală sinceră și precisă, mai degrabă decât corectă.

Disciplină: Munca în care am depus efort este cuprinzătoare și exactă.

Deschidere: Luăm în considerare alternativele și celelalte puncte de vedere.

2. Căutăm în profunzime și în depărtare

Sunt modalități nenumerate în care căutăm în profunzime și în depărtare atunci când abordăm o astfel de gândire. De exemplu, căutăm în profunzime atunci când informația recepționată are mult subînțeles. Iar, de asemenea, cătăm în depărtare atunci când studiile noastre interferează cu disciplina.

3. Punem întrebări complexe

Adresăm întrebări care să ne ajute să căutăm mai în profunzime și acest lucru necesită o gândire profundă pentru a răspunde. Generăm întrebări specifice și, în același timp, complexe bazate pe ceea ce gândim mai exact, totul începând cu o întrebare simplă, dar critică:

  • Cine este publicul implicat?
  • Care sunt punctele forte și punctele slabe ale acestuia?
  • Care sunt diferitele soluții posibile pentru această problemă și care par cele mai eficiente?
  • Care este natura relației dintre aceasta și acela?
  • Care anume este defectul logic în acest raționament?
  • Este aceasta, cu adevărat, relevant? Dacă nu, unde se întrerupe conexiunea?
  • Care sunt ipotezele și valorile care stau la baza?

4. Răspundem la întrebări prin intermediul unui sistem format din patru pași

Analiza: împărțirea unui întreg în mai multe bucăți cu scopul înțelegerii fiecărei bucăți în parte, dar și a întregului – identificare, categorizare, clasificare, comparare.

Sinteză: crearea conexiunilor între bucăți și întreg cu scopul observării tiparelor relațiilor respective – organizare, conectare, concepere, prezicere.

Interpretare: examinarea conexiunilor între bucăți și întreg cu scopul deducerii implicărilor și înțelesurilor tiparelor – asociere, deducere.

Evaluare: crearea unei judecate cu referire la înțelesuri, calități și valori – justificare, criticare, verificare, decizie.

5. Reflectăm asupra propriilor răspunsuri

În timpul procesului ne adresăm întrebări precum:

  • Este clar sau există încă unele confuzii astfel încât să am nevoie de o clarificare?
  • Este într-adevăr adevărat?
  • Am nevoie să fiu mai specific sau detaliat?
  • Cum este conectat punctului de focusare?
  • Mă gândesc la acest lucru într-un mod destul de complex sau ar trebui să merg mai adânc și mai departe în gândirea mea?
  • Am nevoie să iau în considerare un cadru mai mare sau un alt punct de vedere?

Gândirea critică presupune un întreg proces, iar în cazul în care îl cunoaștem îndeajuns de bine, vom putea lua niște decizii mult mai pertinente în viață.

PS: Click aici și citește postarea inițială cu provocarea motivațională.

Cauti modalitati practice prin care sa iti depasesti obstacolele?

Alege o unealtă

♥ Mă numesc David Mitran

Scriu din 2009, iar pe blogul acesta public articole din 2012, având aproape 500 de articole publicate. În 2016 am scris prima carte, iar în 2021 am făcut publice pentru prima dată uneltele create. Lucrez cu oamenii și companiile și mă implic acolo unde sunt prezente obstacole, dezvoltând instrumente și unelte cu care oamenii și companiile să depășească obstacolele de care au parte. Citește mai multe despre mine accesând pagina „Despre”. Urmărește-mă pe instagram @davidtheoptimist.

Hai să ne cunoaștem

Ținem legătura pe e-mail. Completază formularul.

Prenume(Required)
Email
Politică

Fără spam. Îți promit.