Inspirația asta…

Și cică, se spune că, e acolo mereu acolo când ai nevoie de ea. E mereu alături de tine și tot ce trebuie să faci e să începi să muncești. Dar asta-i parcă prea simplu.

Adică cum? Dacă eu mă apuc și scriu un titlu, după titlu ce ar trebui să fac? Să scot cuvinte pur și simplu de acolo de unde nu-s? Și, să presupunem că, scriu titlul și reușesc să scriu și prima frază, însă nimeni nu citește o frază.

Cum ar trebui inspirația asta să mă ajute să scriu un articol consistent, format din titlu, introducere, cuprins și încheiere, iar tot ceea ce scriu să fie îndeajuns de bun încât tu, cititorule, să rămâi cu câteva idei din tot ceea ce scriu eu aici.

ce-scrii-atunci-cand-nu-stii-ce-sa-scrii

Tu ai încercat?

Inspirația este acolo, trebuie doar să te găsească muncind. Întotdeauna este timp, trebuie doar să știi cum să-l organizezi. Orice schimbare începe cu tine. Fiecare succes depinde de cel mai mic pas pe care-l faci.

Pun pariu că știi toate aceste vorbe atât de profunde și puternice, însă le-ai pus în practică de câte ori până acum?

De câte ori ai pus mâna pe un pix să muncești cu toate că nu știai ce să faci? De câte ori ai pus mâna pe un pix să calculezi timpul investit în fiecare activitate, încercând să faci loc pentru încă una? De câte ori ai făcut o schimbare la tine pe care, mai apoi, s-o transmiți și altora?

Încetează să te mai plângiși fă ceva în privința asta! Fă ceva pentru ca inspirația să vină, timpul să existe, schimbarea să apară și succesul să fie al tău. Fă ceva pentru toate acestea, pentru că dacă stai și aștepți, vei obține doar așteptare.

Și cu fiecare secundă așteptată îți vei crea așteptări care nu se vor materializa niciodată. Niciodată nu se va materializa visul ăla pe care-l ai de când erai mic și crezi că e nevoie de ceva ( naiba știe ce ) pentru ca visul respectiv să se materializeze.

Probabil că ai nevoie să termini facultatea. Și după facultate probabil că o să ai nevoie de job. Și după job probabil că o să ai nevoie de o funcție care să îți aducă bani. Și după ce o să ai banii, probabil că o să ai nevoie de context. Și după ce o să ai contextul, probabil că o să ai nevoie de timp.

Și după ce o să ai timpul, o să realizezi că ai ajuns la pensie și că visul tău a rămas în mintea unui adolescent, care a crezut că e nevoie de ceva măreț pentru ceva la fel de măreț ( visul tău ).

O să vină și facultatea. O să vină și jobul. O să vină și funcția aia mare cu banii ăia mulți. O să vină și contextul. Și o să vină și timpul. Însă nu timpul în care să îți vezi visul materializându-se. Ci o să vină timpul în care o să regreți faptul că ai așteptat să se întâmple ceva.

Când, de fapt, acel ceva s-a întâmplat cu mult timp în urmă. S-a întâmplat în momentul nașterii tale. Tu ești singurul lucru de care ai nevoie pentru ca visul ăla măreț la care te tot gândești să prindă o formă, să prindă viață, să fie palpabil.

Tu ești responsabilul visurilor tale. Tu și nimeni altcineva.

Rămâi pozitiv,
David Mitran

Ce să scrii când nu mai știi ce să scrii?
5 din 2 voturi