Te-ai întrebat vreodată: „De ce nu funcționează lucrurile pentru mine? De ce nu am niciodată succes în timp ce alții au? De ce unii își ating obiectivele, în timp ce alții nu?”. Pun pariu că ți-ai mai adresat aceste întrebări și înainte. Ai încercat vreodată să întreprinzi un anumit lucru, însă după ce ai încercat de câteva ori și nu ți-a ieșit, ai decis că este prea greu pentru tine?

perseverenta-cheia-obtine-ce-iti-dorestiPoate că te-ai gândit că îți lipsesc calitățile necesare pentru a întreprinde activitatea respectivă. Sau poate ai început să faci ce face marea majoritate a lumii și anume să dai vina pe ghinion, pe declinul economiei și toate celelalte condiții externe care, până la urmă, îi afectează și pe cei care reușesc să facă ceea ce își propun.

Are o foarte mare legătură cu numărul de încercări

Oamenii de succes au dovedit că orice obiectiv poate fi atins atât timp cât ești perseverent și muncești din greu, însă întrebarea ar fi „cât de greu înseamnă îndeajuns de greu?”. Păi, aș pute spune că până reușești, însă îți voi da și un exemplu.

Să spunem că pentru a ajunge să poți să patinezi la un nivel decent este nevoie să cazi de cel puțin 150 de ori, iar prin căzut mă refer la a-ți pierde echilibrul și a atinge gheața cu fundul sau cu o alta parte a corpului. Si să presupunem că până în momentul de față ai căzut doar de 100 de ori ceea ce te-ar face să spui că nu ești de succes sau, chiar mai rău, ai putea să afirmi faptul că ești un ratat. Însă problema stă la baza faptului că nu ai terminat respectivul ciclu de 150 de căzături, iar dacă ai fi știut că mai ai încă 50, probabil nu te-ai fi oprit și ai fi mers și mai entuziasmat către obiectivul respectiv.

Desigur, nu există niciun număr stas sau cunoscut de eșecuri din care ar trebui să înveți și care să fie necesar pentru a atinge un obiectiv, deoarece acesta nu depinde neapărat de domeniul în care vă aflați, ci mai degrabă de aptitudinile voastre în concordanță cu domeniul respectiv.

În cazul exemplului de mai sus, dacă ați fost foarte bun la sport și ați fi avut o coordonare foarte bună între picioare și un echilibru foarte bine dezvoltat, atunci probabil ar fi fost nevoie doar de 20-40 de căzături. O persoană normală ar trebui să aibă undeva la 70 de căzături pentru a putea patina, însă cineva care nu ar mai fi practicat niciun tip de sport până în momentul respectiv, probabil ar trebui să ajungă la cele 150 de căzături. Însă în cele din urmă toată lumea va putea să patineze, dacă este îndeajuns de răbdătoare.

Ți se pare greu de crezut?

Dacă vi se pare greu de crezut exemplul de mai sus, atunci vă invit să citiți alte câteva exemple:

Thomas Edison a eșuat de sute de ori înainte de a reuși să inventeze lampa. Când a fost întrebat ce l-a făcut să continue în ciudat eșecurilor, acesta a răspuns: „ De fiecare dată când lampa nu funcționa, nu însemna că am greșit, ci a însemnat că am găsit un alt mod incorect de a face lampa”.

Acum ceva timp se credea că omul nu poate alerga o milă în mai puțin de 4 minute, această convingere fiind prezentă în mințile oamenilor pentru o perioadă foarte mare de timp. Însă toate acestea până la un moment dat, când Roger Banister a demonstrat că o milă poate fi alergată în mai puțin de 4 minute. Imediat după ce a reușit, în același an, alți 37 de alergători au spart recordul, urmați de multe alte sute mai târziu.

Interesant este aici faptul că oricare din cei 37 care, la scurt timp după, au reușit să doboare și ei recordul, ar fi putut să-l doboare înaintea lui Banister, însă aceștia nu au avut credința necesară că se poate și au considerat că simpla încercare este inutilă, deci au avut un start prost gândit.

Ai nevoie de mai multe exemple? Uite două articole excelente:

Fiecare campion a fost la un moment dat un concurent ce a refuzat să se dea bătut;
Astăzi voi face ce ceilalți nu vor să facă, iar maine voi obține ce alți nu au reușit să obțină;

Consideri că toți acești oameni au fost niște excepții?

Dacă consideri acest lucru, atunci te înșeli și îți voi spune că și tu ai fost printre ei, pentru că toată lumea are o astfel de experiență. Adu-ți aminte când erai mic sau gândește-te la copii tăi sau orice persoană nou născută. A învăța să mergi presupune repetarea unui anumit lucru de foarte multe ori. Care este acela? A cădea! De fiecare dată când ai căzut, atunci când erai mic, te-ai ridicat și ai încercat din nou!

Dacă ai fi expus unei situații de genul acela cu mentalitatea pe care o tot întâlnim în zilele noastre, poate ai afirma faptul că viața este prea grea și că bebelușilor le-ar fi foarte greu să se deplaseze și că nu ar avea suportul părinților. Sau poate că îți imaginezi că alții vor râde de tine pentru că nu ai putea să mergi – a se conștientiza acel tip de om care aruncă responsabilitatea asupra altora.

Poate consideri că este amuzant, însă totodată este adevărat, așa că hai să aruncăm o privire mai în amănunt asupra acestei situații. De ce nu ai renunțat atunci când erai copil? De ce ai continuat până ai reușit? Pentru că, în momentul respectiv, nu învățasei cum să renunți. Da, și a renunța se învață.

Însă exemplul cu copii este unul mai diferit, așa că îmi voi permite să îți ofer un alt tip de exemplu. Când ai învățat să conduci, de câte ori nu au reușit să pornești mașina? Sau de câte ori ți s-a oprit mașina, din senin, când conduceai? Îți amintești cum oamenii țipau la tine pentru că blocai drumul? Acum probabil ți se pare amuzant..

Aceste lucruri ni se întâmplă tuturor iar întrebarea pe care ar trebui să ți-o adresezi este aceeași mereu: de ce continui și încerci din nou și din nou să ajungi să poți conduce o mașină și în același timp, posibil, să mai și mănânci și să vorbești la telefon? Probabil pentru că așa ai văzut la multă altă lume și asta ți s-a părut a fi normal.

Deci ai știut că se poate și nu ai renunțat până nu ai învățat. Însă, ceea ce este și mai amuzant este faptul că a conduce este una din cele mai dificile activități pe care un om le poate învăța. Trebuie să îți coordonezi mâinile cu picioarele, trebuie să ai o orientare în spațiu și trebuie să te focusezi pe mai multe puncte și să faci tot felul de estimări și calcule. Toate acestea în același timp.

Perseverența este cheia pentru a obține ceea ce îți dorești

Concluzia aceasta trebuie să fi ajuns până acum la una din regulile și principiile după care vă trăiți viața, concluzia fiind că trebuie să încerci din nou și din nou, orice ar fi, până când reușita este de partea ta.

În ceea ce îi privește pe aceia care nu obțin nimic în viața lor, aceștia trebuie să știe că nimic nu se reduce la resurse, pentru că resursele necesare le are toată lumea, însă acești oameni sunt aceia care au renunțat prea devreme.

„Eu nu pot” nu reprezintă un adevăr, ci o decizie!

Votează