Marea majoritate a vorbitorilor își încep cariera îmbrățișând la propriu pupitrul, ascunzându-se fericiți în spatele lui pentru un plus de securitate emoțională. Probabil că până acum ai auzit că nu ar trebui să stai în spatele pupitrului, însă de ce nu?

Odată cu evoluția ta în vorbit și cu confortul pe care îl dezvolți pe scenă, ai ajuns să te întrebi cum ar trebui să te miști în relație cu audiența ta? Este o idee bună să te apropii foarte mult de audiență sau nu? Ce crezi despre acele situații în care pare ciudat să te apropii de audiență oricât de puțin, fie din cauza logisticii, fie din cauza poziționării audienței?

Zonele de interacțiune umană

Înainte de a stabili felul în care poți avea o „coreografie” eficientă pentru un discurs, cred că ar trebui să amintim câteva reguli esențiale legate de comunicarea non-verbală. Pentru început, ar trebui să cunoaștem faptul că există 4 „spații” diferite între oameni:

  1. De la 3.65 metri în sus este spațiul public.
  2. Între 1.21 metri și 3.65 metri este spațiul social.
  3. Între 45 de centimetri și 1.21 metri este spațiul personal.
  4. Sub 45 de centimetri este spațiul intim.

Aceste distanțe există în toate culturile, distanțele fiind aproape la fel peste tot, cu diferențe foarte mici.

4-spatii-sociale

Spațiul personal al audienței este cheia pentru conectare

A comunica cu persoanele ce se află în spațiul public se întâmplă de foarte puține ori pentru că nu prea ne interesează persoanele care se află în spațiul respectiv deoarece se află la o distanță prea mare de noi. Spațiul social este un loc ceva mai plăcut, însă începem cu adevărat să oferim atenție abia atunci când persoanele intră în spațiul personal. Și desigur, atunci când cineva se află în spațiul intim, acela este momentul în care suntem cu adevărat concentrați.

Ideea este că nimic important nu se întâmplă între oameni, cu excepția situațiilor în care cele două sunt implicate în spații personale sau intime. Și din moment ce vorbitorii în public nu pot ajunge într-un spațiu intim, atunci rămâne ca aceștia să abordeze spațiul personal.

Nu poți avea impact puternic asupra oamenilor dacă nu ești în spațiul lor personal sau intim.

Audiența și emoțiile împărtășite de aceasta

Conform studiilor, se pare că dacă atunci când cineva care se află în apropierea noastră are parte de o anumită emoții, există un tip special de neuroni ( neuroni oglindă ) care au capacitatea de a transmite emoția respectivă mai departe, ajungând ca și noi să experimentăm respectiva emoție. Este felul în care reușim să fim empatici, să simțim bucuria sau tristețea celorlalți și așa mai departe.

În acest caz, acest lucru înseamnă că dacă vorbitorul se concentrează asupra unui membru al audienței, atunci toți cei care sunt în jurul respectivului membru vor experimenta același lucru.

Și venind în completarea acelor studii, putem adăuga un alt fenomen: încrederea pe care o avem în anumiți oameni crește atunci când aceștia se apropie de noi și descrește atunci când se îndepărtează.

Votează