Mă pregătesc să plec. Ceasul e 10 fără 20 de minute și nu-mi permit să întârzii. Am încă 20 de minute să ies ies pe ușă, să cobor scările și să ajung în centrul orașului. Iar dacă nu ajung la timp, nici nu îndrăznesc să mă gândesc ce-mi va face Frica.

Înainte să fac un ultim pas în încăpere, mă asigur că am cravata bine aranjată și că hainele îmi sunt curate. Bifez fiecare accesoriu în parte, mai arunc un ochi în oglindă și, pe fugă, închid ușa și mă îndrept către minunatul loc în care urma să fiu așteptat.

Mă simțeam bine. Urma să fie un moment important pentru mine, un eveniment de care rar am parte. Probabil ai avut și tu parte de așa ceva. E acel moment pe care îl aștepți de mult și de care ești sigur că va veni cu o schimbare pentru tine și pentru întrega ta viitoare existență.

Și cum spuneam, am ieșit din casă și mă simțeam bine. Era o stare de entuziasm, într-un fel contopită cu una de curiozitate și mister. Și era normal. Entuziasmul era pentru că știam că puteam să conștientizez schimbarea ce urma să se producă, în sensul că știam că va fi ceva mare și pozitiv. Iar partea de curiozitate și mister era acolo pentru că habar nu aveam cum urma să se întâmple totul.

ceai-cu-frica

Și asta a ajuns parcă să mă macine …

Cu fiecare pas pe care îl făceam în drumul meu către localul în care trebuia să ajung, cu atât ceea ce simțeam creștea. Atât entuziasmul, cât și curiozitatea și misterul. Atât fericirea, cât și întrebările în legătură cu viitorul.

Și-am ajuns să fiu atât de aproape de local, încât entuziasmul parcă dispăruse, măcinat de întrebările ce mă tot băteau la cap, precum niște sunete zgomotoase în miez de noapte. M-am oprit pentru o secundă, înainte de a intra în local.

Încercam să conștientizez tot ceea ce se întâmpla și cu toate că nu prea se legau informațiile din capul meu, am început să observ cum totul capătă un sens. Din fața localului, observ în interiorul acestuia, undeva într-un colț, cum mă așteaptă cu ceaiul pregătit. Era Frica! Și avusese grijă să mă momească cu un Rooibos, cum știa bine că-mi place.

Sunt indecis, nu știu dacă să intru sau să mă duc înapoi către casă. Ceaiul e al naiba de tentant, mai ales că de câteva săptămâni bune nu l-am mai gustat. Însă, pe de altă parte, Frica nu-mi dă pace și mă pune pe gânduri.

Îmi fac curaj pentru un moment, absorbit parcă de mirosul ceaiului ce ajungea până la ușă, și intru. Mă fac că nu o văd, însă ea-mi face cu mâna și se asigură că și eu știu că este acolo. Parcă n-am curaj nici numele să îl rostesc, și nici în ochi s-o privesc.

Curiozitatea momentului ăstuia a ruinat tot momentul și m-a făcut să-mi pierd entuziasmul. Ar fi trebui să îmi doresc să știu cât mai multe despre ceea ce urmează să se întâmple, când de fapt, vreau să plec de acolo și să nu mă mai întorc, în speranța că asta o să schimbe ceva și că o să mă simt mai bine.

Ajung la masă, iar mirosul de Rooibos mă atrage din nou. Mă face să mă mai gândesc o dată la momentul prezent și cu mult curaj reuşesc să iau loc. Eram față-n față cu Frica, o priveam în ochi și nu-ndrăzneam să zic nimic.

Ai ajuns!”, îmi spune ea, ca și cum m-ar fi așteptat de 10 ani. Mă uit mirat în spate, crezând că vorbește cu altcineva, însă eram numai noi doi acolo. Stau pe gânduri încă 5 secunde și îi răspund mirat „Am ajuns?”.

Eram într-un fel uimit că mă aflam acolo și mult mai uimit pentru că toate așteptările mele erau deloc ireale. Mă așteptam ca Frica să-mi dea în cap, să mă tortureze, să mă terorizeze și să îmi facă cele mai neimaginabile lucruri. În schimb, m-a încurajat să gust ceaiul – cică-i foarte bun.

Calmitatea din spatele persoanei ce se afla în fața mea era de o liniște absolută. Își controla fiecare gest, fiecare expresie. Și cred că asta mă făcea să-mi ies din minți. Însă noroc cu ceaiul, care mă readucea cu picioarele pe pământ, și mă calma și pe mine.

lectii-ceai-cu frica

3 lecții importante pe care le-am învățat

Seara a continuat și-am povestit multe. Am avut parte informații ce mi-au schimbat puțin perspectiva și mi-au deschis mintea. Iar o parte din ele le voi împărtăși cu tine, și tare m-ar bucura să aibă același efect.

  1. Frica nu-i dușman, ci prieten

Dacă Frica nu era, eu nu aveam motiv să ies din casă. Dacă Frica nu era, sentimentele de curiozitate și mister nu-și făceau simțită prezența. Trebuie să înțelegem că în urma fiecărui lucru de care avem parte apare un altul care ne poate bucura datorită unicității lui.

Frica are capacitatea de a ne oferi foarte multe lucruri, toate fiind pozitive dacă știm să le tratăm cu o atitudine pozitivă.

  1. Frica-i cea mai șmecheră persoană, ever!

De fiecare dată când m-am întâlnit cu ea, fie avea părul aranjat diferit, fie avea un accesoriu nou care să mă facă să întreb „De data asta ce-o mai avea de gând?”. Frica, în toate aparițiile ei, vine cu ceva diferit, ceea ce mă face să cred că nu ar trebui s-o ignor, ci să încerc să comunic cât mai mult cu ea.

  1. Să nu uiți niciodată de ceai

Cu toate că-ți va fi prietenă, Frica va dori să se joace cu mintea ta. Îi place să manipuleze și să distorsioneze realități. Asta-i pasiunea ei, n-ai ce-i face. Iar ca să-i faci față și totodată să nu fugi de acolo, asigură-te că ai mereu cu tine ceaiul preferat, din care să mai guști câte puțin, și să-ți aduci aminte unde ești.

Într-o seară, la un ceai, cu Frica
5 din 1 voturi