Sunt genul de om care citește mult și care asimilează foarte repede lucrurile citite. Îmi place să îmi înmagazinez cunoştinţele cu informații despre oameni: felul în care funcționează creierul, felul în care oamenii reacționează în anumite situații, procesele prin care se ajunge din punctul A în punctul B și așa mai departe.

Și pentru că sunt de părere că ce găsesc în cărți nu-mi este îndeajuns, deoarece cărțile nu vin mereu cu exemple sau cu o doză emoțională care să îmi redea informația așa cum îmi doresc, am ales să mă duc la conferințe, seminarii, workshop-uri.

Îmi și aduc aminte de primul seminar la care am fost, primul care părea să aibă informație de calitate. Și cum așteptarea mea era să plec cu zeci de idei noi de acolo, nu cu una singură, am rămas dezamăgit. Multă lume spune „dacă în urma fiecărui eveniment, pleci măcar cu o idee, atunci e foarte bine!”. Mie mi se pare puțin. Mi se pare puțin ca după minim două ore să pleci cu o singură idee.

imbanzitor-fluturi

Și uite așa, după al doilea – al treilea eveniment am ajuns să nu mai iau niciun carnețel cu mine pentru că nu aveam nevoie să notez. Informația prezentată o cunoșteam, doar că-mi era prezentată într-un mod diferit. Și ajungeam să nu plec cu mai mult de 2-3 idei noi de acolo, asta în cazurile fericite.

În 2013, când încă eram în Craiova, am fost la un pas de a participa la Business Days, și am ratat evenimentul din cauza unei amărâte de restanțe, pe care nici n-am luat-o. Voiam să mă duc doar pentru a-l vedea pe Andy Szekely și pentru a vedea dacă e la fel de bun ca și la „televizor”.

La sfârșitul lui 2011 dădeam de el pe internet și îl urmăream cum vorbește cu entuziasm despre tot felul de lucruri, atât în articole, cât și în scurtele clipuri de pe youtube. Și cum n-am reușit să ajung atunci la Business Days, am continuat să îl urmăresc pe internet pentru următorii 2 ani și puțin, până ieri când am ajuns la conferința „Îmblânzitorul de fluturi”.

Ei bine, pe lângă faptul că am plecat cu pe puțin 10 idei și-mi venea să-mi dau cu telefonul în cap pentru că nu mi-am luat ceva de notat ( da, am notat pe telefon ), am fost plăcut surprins de felul în care s-a desfășurat totul și de energia din sală. Se vede că Andy are o experiență de 20 de ani în spate, iar cei 200 lei au fost investiți extraordinar de bine.

Pe lângă Andy, au mai fost încă 4 speakeri, care au povestit despre ce-au vrut ei, conectând subiectul ales la ideea de leadership. 4 speakeri care n-au fost la nivelul lui Andy, iar unul din ei a avut o prezentare ce n-a fost deloc pe gustul meu. Însă înțeleg motivele pentru care au ieșit în față, fiecare din cei 4.

Am aflat informații despre cum poți soluționa probleme și cum acționează un lider atunci când problemele apar. Am conștientizat mult mai bine procesul prin care ajungem să soluționăm probleme, din momentul în care le descoperim și până în momentul în care ajungem să alegem una din zecile de soluții disponibile.

Și cel mai important este că pentru fiecare informație în parte, Andy avea câte un exemplu. Așadar, am plecat acasă cu tehnici clare și simple pe care să pot să le implementez.

Însă, dacă te aștepți să îți las notițele mele de la conferință, n-o voi face, pentru că apreciez munca omului și mi se pare la fel de normal ca, dacă vrei să ai parte de tot ceea ce am avut eu, să depui efortul de a te înscrie și a plăti taxa de 200 lei ( care nu-i foarte mare ) și să fii prezent acolo pentru 7 ore.

Cu toate acestea, te las cu următoarea idee pe care am prins-o acolo și mi-a plăcut tare mult: „Motivul principal pentru care oamenii nu schimbă ceva este că nu văd cu ochii minții un rezultat mai motivant decât prezentul.

Dacă ai drum prin Cluj, pe 14 octombrie, conferința va avea loc din nou, așa că-ți recomand să investești în tine și să participi!

Rămâi pozitiv,
David Mitran

Votează