Ce îți vine în minte atunci când te gândești la capacitatea de a comunica? Probabil lucruri precum vorbitul în public, claritatea și tonul vocii, și abilitatea de a-ți organiza gândurile într-o manieră logică. Iar dacă te gândești la comunicarea orală, atunci aceasta ar include rapiditatea cu care transmiți mesajul în combinație cu tonalitatea vocii tale. Dacă te referi la comunicare scrisă, atunci aceasta s-ar referi la felul în care cuvintele sunt folosite, lungimea paragrafelor și formatarea textului.

Însă aceasta este doar prima jumătate a comunicării.

toata-lumea-comunice-nimeni-ascultaCealaltă jumătate a comunicării este ascultarea, iar pentru a transmite un mesaj avem nevoie să-l ascultăm pe cel care îl recepționăm. Pentru a scrie un lucru ai nevoie de cititori. Pentru a crea artă ai nevoie de oameni care iubesc arta. Și exemplele pot continua. Ideea este că dacă nu oferi ceva înapoi, o să faci totul pentru tine și probabil nu vei fi fericit niciodată.

Probabil am exagerat puțin cu ultima concluzie, însă comunicarea cuprinde inclusiv ascultarea, iar aceasta este cealaltă jumătate a comunicării, cu toate că deseori este negată. Marea majoritate consideră că a fi un bun ascultător înseamnă să fii politicos și că a fi un bun ascultător este o aptitudine pe care doar marii oratori o au. Total greșit.

Adevărata valoare a ascultării nu este doar pentru oratori, ci este pentru toată lumea. Fiind capabil să înțelegi și să obți informații îți oferă posibilitatea de a le adăuga volumului tău de informații, iar această regulă nu cred că se aplică doar pentru o anumită categorie de oameni. A strânge idei noi, convingeri noi, perspective noi ne fac să fim mai buni. Și chiar dacă ai o discuție în contradictoriu cu cineva, asta nu înseamnă că nu ai nimic de câștigat. Perspectiva respectivei persoane o poate schimba pe a ta și astfel tu vei avea parte de o schimbare, de cele mai multe ori aceasta fiind în bine.

De ce oamenii nu valorifică ascultarea? Consider că sunt mai multe răspunsuri valabile la această întrebare și indiferent pe care l-am alege, fiecare ajunge să intre în cadru câteodată.

Unul din cele mai mari motive pentru care ne dorim să vorbim mai mult decât să ascultăm este pentru că ne dorim să manipulăm, ci nu să fim manipulați, iar pentru a asculta cu adevărat trebuie să ne expunem acestei persuasiuni. Si de fiecare dată când intrăm în contact cu informații care sunt în conflict cu viziunea noastră, instinctul nostru ne face să înlăturăm informația respectivă. Ca rezultat, ne dorim să vorbim mult mai mult și să ne întărim viziunea, decât să ascultăm și să creăm un eventual potențial de a o schimba.

Din păcate, o minte închisă ce încearcă cu disperare să evite schimbarea va rata foarte multe oportunități. În acest caz, trebuie să luptăm cu tentația de a spune ceea ce dorim să spunem și să ascultăm mai mult persoana care își dorește să ne comunice ceva.

Iar când vine vorba de discuții în contradictoriu, oamenii fac acest lucru deoarece își doresc să își împărtășească perspectivele și refuză să le asculte pe celelalte. Acest lucru se observă foarte bine în politică, atunci când membri ai diferitelor guverne încearcă să vorbească cât mai repede, adesea întrerupând alți membri.

Uite un sfat de care ar trebui să ți cont atunci când ești într-o discuție în contradictoriu: încearcă să asculți. De obicei, atunci când asculți cu adevărat, cealaltă persoană începe să se calmeze, să își modifice tonalitatea și volumul vocii pentru că vor realiza că nu trebuie să țipe pentru a-ți capta atenția. Empatia este antidotul ostilității.

Chiar și în situațiile în care suntem de acord cu emițătorul, adesea valorificăm mai mult să vorbim decât să ascultăm. Aceste situații pot fi cauzate de entuziasmul temei discuției și fiecare vrea să-și expună puntul de vedere, cu toate că se merge pe aceeași lungime de undă. Însă acest lucru se întâmplă la grupurile mari de oameni, unde câțiva doresc să-și exprime gândurile.

În marketing, comunicarea are doi pași importanți:

1. Cei din marketing se asigură că percepția ta asupra lumii este similară cu felul în care arată lumea de fapt;
2. Crează poveștile ( și experiențele ce le susțin ) prin prisma cărora reușesc să schimbe lumea.

Marea majoritate a oamenilor de marketing eșuează la primul punct. Se focusează prea mult pe ceea ce își doresc, sau au o perspectivă foarte egoistă, și astfel pierd din context perspectiva oamenilor și părerea acestora.

Cu alte cuvinte, pentru a fi un bun orator, trebuie să fii un bun ascultător. Trebuie să fii în stare să îi asculți pe ceilalți și să le înțelegi nevoile, dorințele și ideile. Dacă refuzi să îi asculți, atunci nu vei reuși să fii un orator bun. De fapt, vei fi unul oribil.

Cum am putea deveni ascultători mai buni? În mod sigur nu este simplu, însă recomand ca atunci când dorești să asculți sau să îți dezvolți această aptitudine să nu iei în considerare numai mesajul pe care emițătorul îl transmite pe cale orală, ci și prin non verbal și para verbal.

Votează